Contactati-ne Acum 0262 20 66 20
×

Somatostatina

DICȚIONAR DE ANALIZE

A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

K

L

M

N

O

P

Q

R

S

T

U

V

W

X

Y

Z

Somatostatina

Descriere

Somatostatina este un polipeptid, eliberat in tractul gastro-intestinal de celulele delta și de hipotalamus. Rolul lui este de a regla activitatea mai multor hormoni, inclizând gastrina, colecistokinina, glucagonul, hormonul de creștere, insulina, secretina, polipeptidele pancreatice, peptidele intestinale vasoactive, 5-HT, unii hormoni hipofizari. Rolul clinic al somatostatinei este limitat la timpul de înjumătățire de 3 minute, pe care aceasta îl are în circulație, din momentul administrării intravenoase.

Octreotida, un derivat octapepticic sintetic al somatostatinei naturale, poate fi administrat intravenos (30 minute), subcutanat (6-12 ore) sau intramuscular( lunar).Octreotida inhibă secrețiile patologic crescute ale hormonilor de creștere, ale peptidelor și serotoninei, produse în sistemul endocrin gastropancreatic. Cele mai comune indicații cuprind : tumori neuroendocrine, sângerări variceale, diaree refractară, hipoglicemie, imagistică în caz de somatostatinoma.

Interpretări

Creșteri

  • Somatostatinomă
  • Tumori neuroendocrine
  • Pacienți tineri în episoade febrile

Scăderi

  • Niveluri scăzute au fost identficate la autopsia pacienților cu boala Alzheimer. Insă nu s-au dovedit incă legături între valorile modificate ale nivelului somatostatinei și aparariția demenței la pacienții tineri normali sau cu predispoziție pentru această boală.

Indicatii

  • Suspiciune de somatostatinomă (în caz de: diabet zaharat, scădere în greutate,steatoree sau diaree, hipoclorhidrie și aclorhidrie)
  • Suspiciune de alte tumori neuroendocrine

Sodiul seric

DICȚIONAR DE ANALIZE

A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

K

L

M

N

O

P

Q

R

S

T

U

V

W

X

Y

Z

Sodiul seric

Descriere

Sodiul reprezintă principalul cation extracelular. Din cantitatea totală aflată în organism (90-100g), 30% se găsește în oase, iar restul este distribuit în țesuturile moi, unde are importante roluri fiziologice.

Rolul sodiului în organism este de a menține constant echilibrul apei la nivel extracelular, reglarea transportului hidro-electrolitic, influențează permeabilitatea membranelor celulare, reglarea echilibrului acido-bazic, reglarea presiunii osmotice, absorbția glucozei, reglarea excitabilității neuromusculare.

Nivelul sodiului în organism este reglat de rinichi, care crește sau scade excreția, în funcție de cantitatea ingerată.

Interpretări

Valori crescute (hipernatremie):

  • Dietă bogată în sodiu
  • Deshidratare
  • Diabet insipid
  • Cetoacidoză diabetică
  • Sindrom Cushing
  • Aport insuficient de apă
  • Pierdere de fluide
  • Medicamente: steroizi anabolizanți, contraceptive orale, anumite antibiotice, clonidina, corticosteroizi, laxative, litiu, antiinflamatorii nesteroidiene

Valori scăzute (hiponatremie):

  • Hipervolemie (ciroză, insuficiență cardiacă, sindrom nefrotic)
  • Euvolemie (boli ale sistemului nervos, traumatisme cerebrale, SIADH – sindromul secreției inadecvate de hormone antidiuretic)
  • Hipovolemie (tratamente cu diuretice, pierdere crescută de fluide)
  • Boli renale
  • Exces de lichide (apă)
  • Alimentație săracă
  • Fibroză chistică
  • Altele (hipotiroidism, polidipsie primară, insuficiență adrenaliană)
  • Medicamente: carbamazepina, morfina, diuretice, triamteren, vincristina, sulfonilureice, clofibrat

Indicatii

  • Stabilirea echilibrului dintre apă și electroliții din sânge
  • Ca parte din evaluarea medicală de rutină
  • Simptome de hipernatremie: anorexie, senzație de vomă, status mental alterat (letargie, iritabilitate, stupor, comă), simptome musculo-skeletice (hipertonie musculară, hiperflexie, ataxie, spasme musculare)
  • Simptome de hiponatremie: anorexie, senzație de vomă, status mental alterat (dificultate de concentrare, confuzie, letargie, agitație), migrene, convulsii
  • Boli renale
  • Boli hepatice
  • Sete puternică
  • Deshidratarea tegumentelor și mucoaselor
  • Disfagie

Secretie vulvara (frotiu)

DICȚIONAR DE ANALIZE

A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

K

L

M

N

O

P

Q

R

S

T

U

V

W

X

Y

Z

Secretie vulvara (frotiu)

Descriere

Flora vaginala, bogata si variata este reprezentata de specii microbiene ale tegumentului din vecinatate (regiune perineala). Aceasta sufera modificari in raport cu prezenta hormonilor ovarieni si instalarea activitatii sexuale. Secretia de estrogeni determina ingrosarea mucoasei vaginale cu depozit de glicogen in celulele epiteliale.

Secretia vulvara/vaginala este prelucrata conform unui algoritm care sa conduca la confirmarea sau infirmarea diagnosticului de vulvita, vaginita sau vaginoza. Se insamanteaza pe medii de cultura specifice care permit izolarea si identificarea bacteriilor implicate in infectiile joase ale tractului genital feminin.

Urmatorii factori influenteaza aparitia unei secretii vaginale anormale:

  • Medicamente (antibiotice, contraceptivele)
  • Irigatii vaginale excesive
  • Unele produse de igiena initima, sapunuri ,geluri, deodorant
  • Diete excesive
  • Perioada sarcinii/alaptarea
  • Diabet zaharat
  • Stres
  • Cancer vaginal, cancer de col uterin
  • Utilizarea necorespunzatoare a tampoanelor

Interpretări

Frotiurile ne ofera urmatoarele informatii:

  • Prezenţa unei reactii inflamatorii cand raportul PMN/celule epiteliale este peste 1. Inflamatia este intensa in trichomoniaza, mult mai discreta in candidoza si de regula lipseste in vaginoza.
  • Depistarea Trichomonas vaginalis, flagelat piriform
  • Evidentierea de celule levurice inmugurite si pseudohife, care apar in candidoza vaginala. Sunt cazuri cand acest diagnostic poate fi stabilit numai prin izolare pe medii de cultura, sensibilitatea microscopiei fiind de aproximativ 0,55.
  • Prezenta de “clue cells”, celule vaginale superficiale cu contur mascat de o abundenta flora bacteriana prezenta pe suprafata lor, care reprezintă 20-30% din celulele epiteliale vaginale, aspect sugestiv pentru diagnosticul de vaginoza.
  • La 60-90% din pacientii cu uretrita acuta observam mai mult de 4 PMN/camp microscopic examinat cu imersie.

Frotiul colorant Gram permite o apreciere mai exacta a florei vaginale. In conditii normale aceasta este reprezentata de bacilli Gram-pozitivi, dispusi izolat, in diplo sau lanturi scurte, care constituie flora Doderlein.

In candidoza vaginala apar celule levurice si pseudomicelii Gram pozitive.

Pe frotiul colorant Giemsa, Trichomonas vaginalis apare cu citoplasma colorata in albastru pal, iar nucleul rosu violet.

In endocervicite, pe frotiul colorant Gram, se apreciaza reactia inflamatorie.

Indicatii

Recoltarea produselor patologice se realizeaza in cabinetele de ginecologie, de catre medicul specialist. Cu 48 de ore inainte de recoltare trebuie evitate contactele sexuale, lavajul vaginal, tratamente/manevre intravaginale. Recoltarea se face in afara perioadei menstruatiei lunare si in afara unei infectii sau tratament.

Determinarea examenului de secretie vaginala este indicat in urmatoarele situatii:

  • Scurgeri vaginale abundente
  • Scurgeri cu miros neplacut
  • Consistenta secretiei este diferita (grunjoasa, branzoasa sau apoasa)
  • Prezenta sangelui in secretie(in afara menstruatiei)
  • Secretii de consistenta gri-albicioasa sau alb-verzuie

Pentru examenul citobacterioscopic se efectueaza extemporaneu doua frotiuri prin rularea progresiva a tamponului pe lama si nu in striuri.

Secretie vaginala (microscopic, micologic, antifungigrama la nevoie)

DICȚIONAR DE ANALIZE

A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

K

L

M

N

O

P

Q

R

S

T

U

V

W

X

Y

Z

Secretie vaginala (microscopic, micologic, antifungigrama la nevoie)

Descriere

Flora vaginala, bogata si variata este reprezentata de specii microbiene ale tegumentului din vecinatate (regiune perineala). Aceasta sufera modificari in raport cu prezenta hormonilor ovarieni si instalarea activitatii sexuale. Secretia de estrogeni determina ingrosarea mucoasei vaginale cu depozit de glicogen in celulele epiteliale.

Secretia vulvara/vaginala este prelucrata conform unui algoritm care sa conduca la confirmarea sau infirmarea diagnosticului de vulvita, vaginita sau vaginoza. Se insamanteaza pe medii de cultura specifice care permit izolarea si identificarea bacteriilor implicate in infectiile joase ale tractului genital feminin.

Urmatorii factori influenteaza aparitia unei secretii vaginale anormale:

  • Medicamente (antibiotice, contraceptivele)
  • Irigatii vaginale excesive
  • Unele produse de igiena initima, sapunuri ,geluri, deodorant
  • Diete excesive
  • Perioada sarcinii/alaptarea
  • Diabet zaharat
  • Stres
  • Cancer vaginal, cancer de col uterin
  • Utilizarea necorespunzatoare a tampoanelor

Interpretări

Frotiurile ne ofera urmatoarele informatii:

  • Prezenţa unei reactii inflamatorii cand raportul PMN/celule epiteliale este peste 1. Inflamatia este intensa in trichomoniaza, mult mai discreta in candidoza si de regula lipseste in vaginoza.
  • Depistarea Trichomonas vaginalis, flagelat piriform
  • Evidentierea de celule levurice inmugurite si pseudohife, care apar in candidoza vaginala. Sunt cazuri cand acest diagnostic poate fi stabilit numai prin izolare pe medii de cultura, sensibilitatea microscopiei fiind de aproximativ 0,55.
  • Prezenta de “clue cells”, celule vaginale superficiale cu contur mascat de o abundenta flora bacteriana prezenta pe suprafata lor, care reprezintă 20-30% din celulele epiteliale vaginale, aspect sugestiv pentru diagnosticul de vaginoza.
  • La 60-90% din pacientii cu uretrita acuta observam mai mult de 4 PMN/camp microscopic examinat cu imersie.

Frotiul colorant Gram permite o apreciere mai exacta a florei vaginale. In conditii normale aceasta este reprezentata de bacilli Gram-pozitivi, dispusi izolat, in diplo sau lanturi scurte, care constituie flora Doderlein.

In candidoza vaginala apar celule levurice si pseudomicelii Gram pozitive.

Pe frotiul colorant Giemsa, Trichomonas vaginalis apare cu citoplasma colorata in albastru pal, iar nucleul rosu violet.

In endocervicite, pe frotiul colorant Gram, se apreciaza reactia inflamatorie.

Indicatii

Recoltarea produselor patologice se realizeaza in cabinetele de ginecologie, de catre medicul specialist. Cu 48 de ore inainte de recoltare trebuie evitate contactele sexuale, lavajul vaginal, tratamente/manevre intravaginale. Recoltarea se face in afara perioadei menstruatiei lunare si in afara unei infectii sau tratament.

Determinarea examenului de secretie vaginala este indicat in urmatoarele situatii:

  • Scurgeri vaginale abundente
  • Scurgeri cu miros neplacut
  • Consistenta secretiei este diferita (grunjoasa, branzoasa sau apoasa)
  • Prezenta sangelui in secretie(in afara menstruatiei)
  • Secretii de consistenta gri-albicioasa sau alb-verzuie

Pentru examenul citobacterioscopic se efectueaza extemporaneu doua frotiuri prin rularea progresiva a tamponului pe lama si nu in striuri.

Secretie vaginala (microscopic, bacteriologic, micologic, antibiograma, antifungigrama la nevoie)

DICȚIONAR DE ANALIZE

A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

K

L

M

N

O

P

Q

R

S

T

U

V

W

X

Y

Z

Secretie vaginala (microscopic, bacteriologic, micologic, antibiograma, antifungigrama la nevoie)

Descriere

Flora vaginala, bogata si variata este reprezentata de specii microbiene ale tegumentului din vecinatate (regiune perineala). Aceasta sufera modificari in raport cu prezenta hormonilor ovarieni si instalarea activitatii sexuale. Secretia de estrogeni determina ingrosarea mucoasei vaginale cu depozit de glicogen in celulele epiteliale.

Secretia vulvara/vaginala este prelucrata conform unui algoritm care sa conduca la confirmarea sau infirmarea diagnosticului de vulvita, vaginita sau vaginoza. Se insamanteaza pe medii de cultura specifice care permit izolarea si identificarea bacteriilor implicate in infectiile joase ale tractului genital feminin.

Urmatorii factori influenteaza aparitia unei secretii vaginale anormale:

  • Medicamente (antibiotice, contraceptivele)
  • Irigatii vaginale excesive
  • Unele produse de igiena initima, sapunuri ,geluri, deodorant
  • Diete excesive
  • Perioada sarcinii/alaptarea
  • Diabet zaharat
  • Stres
  • Cancer vaginal, cancer de col uterin
  • Utilizarea necorespunzatoare a tampoanelor

Interpretări

Frotiurile ne ofera urmatoarele informatii:

  • Prezenţa unei reactii inflamatorii cand raportul PMN/celule epiteliale este peste 1. Inflamatia este intensa in trichomoniaza, mult mai discreta in candidoza si de regula lipseste in vaginoza.
  • Depistarea Trichomonas vaginalis, flagelat piriform
  • Evidentierea de celule levurice inmugurite si pseudohife, care apar in candidoza vaginala. Sunt cazuri cand acest diagnostic poate fi stabilit numai prin izolare pe medii de cultura, sensibilitatea microscopiei fiind de aproximativ 0,55.
  • Prezenta de “clue cells”, celule vaginale superficiale cu contur mascat de o abundenta flora bacteriana prezenta pe suprafata lor, care reprezintă 20-30% din celulele epiteliale vaginale, aspect sugestiv pentru diagnosticul de vaginoza.
  • La 60-90% din pacientii cu uretrita acuta observam mai mult de 4 PMN/camp microscopic examinat cu imersie.

Frotiul colorant Gram permite o apreciere mai exacta a florei vaginale. In conditii normale aceasta este reprezentata de bacilli Gram-pozitivi, dispusi izolat, in diplo sau lanturi scurte, care constituie flora Doderlein.

In candidoza vaginala apar celule levurice si pseudomicelii Gram pozitive.

Pe frotiul colorant Giemsa, Trichomonas vaginalis apare cu citoplasma colorata in albastru pal, iar nucleul rosu violet.

In endocervicite, pe frotiul colorant Gram, se apreciaza reactia inflamatorie.

Indicatii

Recoltarea produselor patologice se realizeaza in cabinetele de ginecologie, de catre medicul specialist. Cu 48 de ore inainte de recoltare trebuie evitate contactele sexuale, lavajul vaginal, tratamente/manevre intravaginale. Recoltarea se face in afara perioadei menstruatiei lunare si in afara unei infectii sau tratament.

Determinarea examenului de secretie vaginala este indicat in urmatoarele situatii:

  • Scurgeri vaginale abundente
  • Scurgeri cu miros neplacut
  • Consistenta secretiei este diferita (grunjoasa, branzoasa sau apoasa)
  • Prezenta sangelui in secretie(in afara menstruatiei)
  • Secretii de consistenta gri-albicioasa sau alb-verzuie

Pentru examenul citobacterioscopic se efectueaza extemporaneu doua frotiuri prin rularea progresiva a tamponului pe lama si nu in striuri.

Secretie vaginala (microscopic, bacteriologic, antibiograma la nevoie)

DICȚIONAR DE ANALIZE

A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

K

L

M

N

O

P

Q

R

S

T

U

V

W

X

Y

Z

Secretie vaginala (microscopic, bacteriologic, antibiograma la nevoie)

Descriere

Flora vaginala, bogata si variata este reprezentata de specii microbiene ale tegumentului din vecinatate (regiune perineala). Aceasta sufera modificari in raport cu prezenta hormonilor ovarieni si instalarea activitatii sexuale. Secretia de estrogeni determina ingrosarea mucoasei vaginale cu depozit de glicogen in celulele epiteliale.

Secretia vulvara/vaginala este prelucrata conform unui algoritm care sa conduca la confirmarea sau infirmarea diagnosticului de vulvita, vaginita sau vaginoza. Se insamanteaza pe medii de cultura specifice care permit izolarea si identificarea bacteriilor implicate in infectiile joase ale tractului genital feminin.

Urmatorii factori influenteaza aparitia unei secretii vaginale anormale:

  • Medicamente (antibiotice, contraceptivele)
  • Irigatii vaginale excesive
  • Unele produse de igiena initima, sapunuri ,geluri, deodorant
  • Diete excesive
  • Perioada sarcinii/alaptarea
  • Diabet zaharat
  • Stres
  • Cancer vaginal, cancer de col uterin
  • Utilizarea necorespunzatoare a tampoanelor

Interpretări

Frotiurile ne ofera urmatoarele informatii:

  • Prezenţa unei reactii inflamatorii cand raportul PMN/celule epiteliale este peste 1. Inflamatia este intensa in trichomoniaza, mult mai discreta in candidoza si de regula lipseste in vaginoza.
  • Depistarea Trichomonas vaginalis, flagelat piriform
  • Evidentierea de celule levurice inmugurite si pseudohife, care apar in candidoza vaginala. Sunt cazuri cand acest diagnostic poate fi stabilit numai prin izolare pe medii de cultura, sensibilitatea microscopiei fiind de aproximativ 0,55.
  • Prezenta de “clue cells”, celule vaginale superficiale cu contur mascat de o abundenta flora bacteriana prezenta pe suprafata lor, care reprezintă 20-30% din celulele epiteliale vaginale, aspect sugestiv pentru diagnosticul de vaginoza.
  • La 60-90% din pacientii cu uretrita acuta observam mai mult de 4 PMN/camp microscopic examinat cu imersie.

Frotiul colorant Gram permite o apreciere mai exacta a florei vaginale. In conditii normale aceasta este reprezentata de bacilli Gram-pozitivi, dispusi izolat, in diplo sau lanturi scurte, care constituie flora Doderlein.

In candidoza vaginala apar celule levurice si pseudomicelii Gram pozitive.

Pe frotiul colorant Giemsa, Trichomonas vaginalis apare cu citoplasma colorata in albastru pal, iar nucleul rosu violet.

In endocervicite, pe frotiul colorant Gram, se apreciaza reactia inflamatorie.

Indicatii

Recoltarea produselor patologice se realizeaza in cabinetele de ginecologie, de catre medicul specialist. Cu 48 de ore inainte de recoltare trebuie evitate contactele sexuale, lavajul vaginal, tratamente/manevre intravaginale. Recoltarea se face in afara perioadei menstruatiei lunare si in afara unei infectii sau tratament.

Determinarea examenului de secretie vaginala este indicat in urmatoarele situatii:

  • Scurgeri vaginale abundente
  • Scurgeri cu miros neplacut
  • Consistenta secretiei este diferita (grunjoasa, branzoasa sau apoasa)
  • Prezenta sangelui in secretie(in afara menstruatiei)
  • Secretii de consistenta gri-albicioasa sau alb-verzuie

Pentru examenul citobacterioscopic se efectueaza extemporaneu doua frotiuri prin rularea progresiva a tamponului pe lama si nu in striuri.

Secretie uretrala (microscopic, micologic, antifungigrama la nevoie)

DICȚIONAR DE ANALIZE

A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

K

L

M

N

O

P

Q

R

S

T

U

V

W

X

Y

Z

Secretie uretrala (microscopic, micologic, antifungigrama la nevoie)

Descriere

Examenul de secretie uretrala este metoda prin care se identifica agentii patogeni responsabili de infectia uretrei masculine si/sau a prostatei. Poate releva atat bacterii obisnuite, cat si fungi (ciuperci), si microorganisme cum ar fi: Chlamydia trachomatis, Mycoplasma homminis sau Ureaplasma urealiticum, responsabile de uretrite sau uretro-prostatite.

Interpretări

  • Celule epiteliale scuamoase
  • ≥ 5 PMN/camp = uretrita acuta
  • Diplococci gram negativi “in boaba de cafea” asezati predominant intracelular-aspect caracteristic pentru uretrita acuta gonococica la barbat
  • In infectia cronica dispozitia este extracelulara

Pentru diagnosticul prostatitelor se recolteaza trei probe seriate de urina. Se apreciaza numarul de leucocite:

  • Un numar important de leucocite in prima proba si redus sau absent in celelalte doua sugereaza diagnosticul de uretrita
  • Un numar de leucocite aproximativ egal in cele trei probe este semnificativ pentru o infectie urinara
  • In prostatite, numarul de leucocite in proba 3 este de cel putin 10 ori mai mare decat in primele doua probe
  • Se apreciaza tipul si numarul bacteriilor prezente in proba 2 si 3
  • Sunt recomandate in paralel hemoculturi

Indicatii

Acest examen este utilizat in laboratoarele de microbiologie clinica si este indicat de medicul specialist urolog.

Pentru diagnosticul de laborator al utertitelor acute (uretrita gonococica), prelevarea se face dimineata sau la minim 4 ore de la ultima mictiune dupa toaleta locala.

Se recolteaza 3 tampoane:

  • Primul tampon: 2 frotiuri realizate extemporaneu
  • Al 2-lea tampon: insamantare imediata sau includere in mediu de transport Amies sau Stuart
  • Al 3-lea tampon (facultativ): pentru izolarea agentilor etiologici nongonococici

Secretie uretrala (microscopic, bacteriologic, micologic, antibiograma, antifungigrama la nevoie)

DICȚIONAR DE ANALIZE

A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

K

L

M

N

O

P

Q

R

S

T

U

V

W

X

Y

Z

Secretie uretrala (microscopic, bacteriologic, micologic, antibiograma, antifungigrama la nevoie)

Descriere

Examenul de secretie uretrala este metoda prin care se identifica agentii patogeni responsabili de infectia uretrei masculine si/sau a prostatei. Poate releva atat bacterii obisnuite, cat si fungi (ciuperci), si microorganisme cum ar fi: Chlamydia trachomatis, Mycoplasma homminis sau Ureaplasma urealiticum, responsabile de uretrite sau uretro-prostatite.

Interpretări

  • Celule epiteliale scuamoase
  • ≥ 5 PMN/camp = uretrita acuta
  • Diplococci gram negativi “in boaba de cafea” asezati predominant intracelular-aspect caracteristic pentru uretrita acuta gonococica la barbat
  • In infectia cronica dispozitia este extracelulara

Pentru diagnosticul prostatitelor se recolteaza trei probe seriate de urina. Se apreciaza numarul de leucocite:

  • Un numar important de leucocite in prima proba si redus sau absent in celelalte doua sugereaza diagnosticul de uretrita
  • Un numar de leucocite aproximativ egal in cele trei probe este semnificativ pentru o infectie urinara
  • In prostatite, numarul de leucocite in proba 3 este de cel putin 10 ori mai mare decat in primele doua probe
  • Se apreciaza tipul si numarul bacteriilor prezente in proba 2 si 3
  • Sunt recomandate in paralel hemoculturi

Indicatii

Acest examen este utilizat in laboratoarele de microbiologie clinica si este indicat de medicul specialist urolog.

Pentru diagnosticul de laborator al utertitelor acute (uretrita gonococica), prelevarea se face dimineata sau la minim 4 ore de la ultima mictiune dupa toaleta locala.

Se recolteaza 3 tampoane:

  • Primul tampon: 2 frotiuri realizate extemporaneu
  • Al 2-lea tampon: insamantare imediata sau includere in mediu de transport Amies sau Stuart
  • Al 3-lea tampon (facultativ): pentru izolarea agentilor etiologici nongonococici

Secretie uretrala (microscopic, bacteriologic, antibiograma la nevoie)

DICȚIONAR DE ANALIZE

A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

K

L

M

N

O

P

Q

R

S

T

U

V

W

X

Y

Z

Secretie uretrala (microscopic, bacteriologic, antibiograma la nevoie)

Descriere

Examenul de secretie uretrala este metoda prin care se identifica agentii patogeni responsabili de infectia uretrei masculine si/sau a prostatei. Poate releva atat bacterii obisnuite, cat si fungi (ciuperci), si microorganisme cum ar fi: Chlamydia trachomatis, Mycoplasma homminis sau Ureaplasma urealiticum, responsabile de uretrite sau uretro-prostatite.

Interpretări

  • Celule epiteliale scuamoase
  • ≥ 5 PMN/camp = uretrita acuta
  • Diplococci gram negativi “in boaba de cafea” asezati predominant intracelular-aspect caracteristic pentru uretrita acuta gonococica la barbat
  • In infectia cronica dispozitia este extracelulara

Pentru diagnosticul prostatitelor se recolteaza trei probe seriate de urina. Se apreciaza numarul de leucocite:

  • Un numar important de leucocite in prima proba si redus sau absent in celelalte doua sugereaza diagnosticul de uretrita
  • Un numar de leucocite aproximativ egal in cele trei probe este semnificativ pentru o infectie urinara
  • In prostatite, numarul de leucocite in proba 3 este de cel putin 10 ori mai mare decat in primele doua probe
  • Se apreciaza tipul si numarul bacteriilor prezente in proba 2 si 3
  • Sunt recomandate in paralel hemoculturi

Indicatii

Acest examen este utilizat in laboratoarele de microbiologie clinica si este indicat de medicul specialist urolog.

Pentru diagnosticul de laborator al utertitelor acute (uretrita gonococica), prelevarea se face dimineata sau la minim 4 ore de la ultima mictiune dupa toaleta locala.

Se recolteaza 3 tampoane:

  • Primul tampon: 2 frotiuri realizate extemporaneu
  • Al 2-lea tampon: insamantare imediata sau includere in mediu de transport Amies sau Stuart
  • Al 3-lea tampon (facultativ): pentru izolarea agentilor etiologici nongonococici

Secretie otica (microscopic, micologic, antifungigrama la nevoie)

DICȚIONAR DE ANALIZE

A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

K

L

M

N

O

P

Q

R

S

T

U

V

W

X

Y

Z

Secretie otica (microscopic, micologic, antifungigrama la nevoie)

Descriere

Cultura din secretia otica este un test de laborator prin care se depisteaza substantele si microorganismele cauzatoare de infectii. Monstra pe care se efectueaza testul poate fi constituita din fluid, puroi, ceara sau sange de la nivelul urechii. Flora normala a urechii poate fi regasita la nivelul pavilionului si al conductului auditiv extern, pe tegument si cuprinde bacterii ca Aspergillus, Alternaria, Penicillium si Candida.

Interpretări

Pentru ca rezultatele testului sa fie favorabile, insamantarea de laborator nu trebuie sa releve prezenta nici unui organism potential producator de infectii ale urechii.

Rezultatele variaza in functie de fiecare laborator si pot fi influentate de nerespectarea normelor de prelevare a monstrei de secretie auriculara, iar acest lucru poate conduce la rezultate fals-pozitive sau fals-negative.

Indicatii

Testul pentru cultura din secretia otica este efectuat pentru depistarea eventualelor infectii ale urechii externe sau infectii ale urechii cu ruptura de timpan si drenaj de lichid, acumulat in spatele urechii externe.

Infectiile urechii se pot imparti in otite externe si otite medii. In general, infectiile canalului auditiv extern se aseamana cu infectiile pielii si tesuturilor moi.

In otitele externe se recolteaza exudatul leziunii tegumentare, a pavilionului sau a conductului auditiv extern. Recoltarea se face pe tampon steril si se trimite in mediul de transport Amies. Imposibilitatea transportului imediat, impune pastrarea la 4 grade.

Otitele medii acute se defineasc ca o co-existenta a fluidului in urechea mijlocie cu semne si simptome acute. Afectiunea poate sa apara cand flora orofaringiana ascensioneaza in trompa lui Eustachio si nu este eliminata prin mecanismele de aparare ale urechii mijlocii. Otitele medii sunt boli comune copiilor, cu frecvente recurente si infectii. Este importanta tratarea otitelor medii, altfel rezulta complicatii cum ar fi diminuarea auzului.

Tabloul simptomatic este sugestiv in forma initiala a tratamentului cu antibiotice prescrise datorita recurentelor infectiei.

Bacteriile cauzatoare de otita medie, cum sunt Streptococcus pneumoniae si Haemophilus influenza, pot fi izolate in tamponul otic daca membrana timpanica este perforata. Adesea, tulpinile de Streptococcus pneumoniae au o susceptibilitate redusa la penicilina. Mai putin comune sunt Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes si Moraxella catarrhalis.