DICȚIONAR DE ANALIZE

Antigen RSV (Virus respirator sincițial)

Virusul sincițial respirator (RSV) determină o infecție respiratorie comună, foarte contagioasă. Testul RVS detectează prezența virusului sincițial respirator în secrețiile nazale pentru a ajuta la diagnosticarea infecției.

Majoritatea oamenilor se recuperează de la o infecție cu RSV fără tratament specific. Cu toate acestea, testul poate fi făcut pentru sugari, copiii mici cu probleme cardiace sau pulmonare, persoane în vârstă și persoane cu sistem imunitar slăbit, deoarece sunt deosebit de vulnerabile. În aceste grupuri cu risc crescut, RSV poate provoca pneumonie și bronșiolită, o afecțiune care cauzează inflamația căilor aeriene mici ale plămânilor.

Semnele și simptomele infecției cu RSV sunt similar cu cele ale altor infecții respiratorii și apar, de obicei, la 4-6 zile după ce persoana intră în contact cu virusul. Semnele și simptomele pot include: rinoree, tuse, strănut, apetit redus, febră, wheezing. La copiii foarte mici, singurele simptome pot fi iritabilitatea, letargia și dificultățile de respirație. RSV este cea mai frecventă cauză a infecțiilor tractului respirator inferior la copiii mici.

RSV tinde să fie sezonier, provocând epidemii comunitare toamna, iarna și primăvara. Focarele încep, de obicei, să apară în noiembrie sau decembrie și să scadă până la începutul primăverii.

Testarea virusului sincițial respirator (RSV) este, de obicei, folosită în timpul sezonului epidemic pentru a ajuta la diagnosticarea infecției la persoanele cu simptome moderate până la severe și la infecții ale tractului respirator inferior. Se recomandă, în primul rând, pentru sugari cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 2 ani, vârstnicii și cei cu sisteme imunitare slăbite (cum ar fi cei care suferă de boli pulmonare preexistente sau care au efectuat un transplant de organe).

Majoritatea infecțiilor cu RSV se vor rezolva în decurs de 1 sau 2 săptămâni. Oamenii pot fi reinfectați cu tulpini diferite de RSV de la an la an, deși infecțiile ulterioare tind să fie mai puțin severe decît infecția primară. Deoarece majoritatea infecțiilor cu RSV sunt ușoare, simptomele acestor reinfecții sunt, de obicei, atribuite ,,unei răceli”.

Testarea RSV nu este efectuată în mod obișnuit pentru copiii mai mari și restul populației generale, deoarece majoritatea acestora vor experimenta doar infecții respiratorii superioare relativ ușoare, cu simptome cum ar fi rinoree, strănut, tuse, durere de gât și febră.

Testarea RSV poate fi utilizată pentru documentarea și urmărirea răspândirii RSV în comunitate.

  • Dacă rezultatul este pozitiv, atunci este posibil ca persoana să aibă o infecție cu RSV
  • De asemenea, un test pozitiv poate confirma prezența RSV în comunitate
  • Un test pozitiv de RSV nu poate, totuși, să evalueze severitatea simptomelor unei persoane sau intervalul de timp de cînd a fost infectat pacientul. Simptomele apar, de obicei, la 4-6 zile după infecție
  • Rezultatele negative arată că persoana testată are altceva decat RSV sau că virusul nu este suficient în proba de detectat
  • Testele RSV sunt comandate atunci când cineva, de obicei persoană mai în vârstă sau copil, are o infecție respiratorie inferioară și semne și simptome, cum ar fi: wheezing, tuse severă, polipnee (în special la sugari), febră, cefalee, rinoree, nas înfundat, durere de gât.
  • Testarea trebuie efectuată în primele zile de la infectare și de la apariția semnelor și simptomelor, deoarece cantitățile detectabile de virus sunt, de obicei, eliminate în faza incipientă a infecției.