DICȚIONAR DE ANALIZE

Antigen hepatita A (HAV) în materii fecale – Test rapid

Hepatita A (sau “boala mâinilor murdare”), este o infecție hepatică extrem de contagioasă, cauzată de virusul hepatitei A (VHA), afecțiune caracterizată prin inflamația și mărirea ficatului.

Virusul hepatitei A poate provoca o boală severă, acută, care durează de obicei 1 până la 2 luni, însă acesta nu provoacă o infecție cronică, așa cum fac alți viruși de hepatită.

Hepatita A se răspândește, cel mai frecvent, de la persoană la persoană prin contaminarea scaunului (materiile fecale) sau prin ingerarea alimentelor sau a apei contaminate de scaunul unei persoane infectate (o boală alimentară).

Factorii de risc recunoscuți pentru hepatita A includ contactul strâns cu o persoană infectată, călătoria internațională, contactul cu persoane care frecventează centre de îngrijire socială, contactul personal cu un focar alimentar recunoscut cu potențial infecțios, homosexualii și persoanele care folosesc droguri ilegale. Cea mai bună metodă de prevenire a hepatitei de tip A este vaccinarea.

Deși există mai multe cauze de hepatită, simptomele rămân aceleași. În hepatită, ficatul este deteriorat și nu poate funcționa în mod normal, nu poate procesa toxinele sau deșeurile, cum ar fi bilirubina, pentru îndepărtarea lor din organism. În cursul bolii, valorile bilirubinei și enzimelor hepatice în sânge pot crește. Virusul hepatitei A este prezent în sânge și în fecale, cu 2 săptămâni înaintea debutului bolii și 1-2 săptămâni după dispariția icterului.

Testul depistează, în scaun, acizii nucleici aparținând virusului hepatitic A.

Prezența în scaun a acizilor nucleici aparținând virusului hepatic A indică infecție cu virusul hepatic A.

La pacienții suspicionați de a fi infectați cu virus hepatic A, pacienți care prezintă semne și simptome clinice carecteristice și care au fost în contact cu persoane infectate sau în zone de risc.