DICȚIONAR DE ANALIZE

Anticorpi anti – virus urlian IgG, IgM

Virusul urlian face parte din familia Paramyxoviridae și este un virus care se transmite prin secrețiile respiratorii sau saliva, provenite de la persoane infectate.

Oreionul (parotidita epidemică) este o infecție acută, determinată de virusul urlian, a cărei trăsătură principală este inflamația nesupurativă a glandei parotide (uni sau bilaterală).

După o perioadă de incubație de 2 până la 3 săptămâni, o persoană infectată dezvoltă, de obicei, simptome asemănătoare gripei, cum ar fi: dureri de cap, dureri musculare și febră, care sunt urmate de parotidita caracteristică: umflarea glandelor salivare (parotide) la una sau ambele urechi.

Pentru majoritatea oamenilor, oreionul este o boală ușoară, auto-limitată, dar unii pot dezvolta complicații cum ar fi: surditatea temporară sau permanenta, inflamația testiculelor (orhita) sau ovarele (ooforita), pancreatita, meningita sau encefalita.

Oreionul, o boală mai ușoară decât rujeola, este mult mai puțin comună decât era în trecut, dar este încă endemică în multe părți ale lumii. Boala este prevenită prin vaccinare.

Testarea oreionului implică detectarea anticorpilor anti-virus urlian din sânge, care se dezvoltă ca răspuns la infecție.

Există 2 tipuri de anticorpi produși, IgM și IgG. Anticorpii IgM apar în sânge după expunere sau vaccinare. Nivelurile de anticorpi IgM cresc pentru câteva zile la un nivel maxim și apoi încep să se reducă în următoarele câteva săptămâni. Anticorpii IgG durează un pic mai mult să se dezvolte, dar odată apăruți, ei rămân pozitivi pentru toată viața, oferind protecție împotriva reinfectării.

Uneori, testarea a 2 probe de sânge obținute în săptămâni diferite (acută și convalescentă) este utilizată pentru a face diferența între o infecție activă și una anterioară, prin compararea nivelurilor de anticorpi în cele 2 probe.

  • Când anticorpii IgM sunt pozitivi la o persoană care nu a fost vaccinată recent, este foarte probabil ca acea persoană să prezinte infecție acută.
  • Atunci când ambii anticorpi IgM și IgG sunt pozitivi sau există o creștere de 4 ori a concentrațiilor dintre testele de anticorpi IgG în faza acută și în convalescență, atunci este probabil că persoana este în curs de infecție acută sau a avut o infecție recentă cu oreion.
  • Atunci când anticorpii IgG sunt pozitivi la o persoană care a fost vaccinată și/sau nu este în prezent bolnavă, atunci persoana respectivă este protejată împotriva infecției (imună).
  • Dacă o persoană nu are anticorpi IgG, atunci persoana respectivă nu este considerată imună împotriva virusului urlian. Aceasta se poate datora faptului că persoana nu a fost expusă virusului, fie IgG nu a avut timp să fie produsă sau persoana nu are un răspuns normal la acest tip de anticorpi.
  • Un rezultat negativ nu exclude neapărat o infecție activă, deoarece virusul poate fi prezent în proporție foarte mică pentru a putea fi detectat sau nu a fost prezent în proba testată. Dacă se suspectează totuși o infecție după un rezultat negativ, se poate repeta testarea.
  • Pentru a confirma că o persoană este imună la virus din cauza infecțiilor anterioare sau a vaccinării
  • Pentru a diagnostica un caz activ de oreion
  • Pentru depistarea, monitorizarea și urmărirea focarelor în scopuri de sănătate publică